Roamntismul
Apare ca miscare artistic literara la sf sec al XVIII in Anglia si Germania iar in sec al XIX isi face aparitia si in Franta.Principiile Romantismului European sunt enuntate in 1872-“Prefata”la drama “Cromwell”->Victor Hugo.Acesta sunt:
1.Scriitori romantici dau mai multa libertate actului de creatie punand accent mai mult pe sentiment decat pe reactiune
2.Romanticii largesc sfera surselor de inspiratie poana la instorie,natura,obiceiuri si traditii
3.In operele romantic se imbina toate genurile si speciile literare
In lit.romana romantismul se dezvolta in a 2-a jumatate a sec al XIX-lea odata cu aparitia in 1840 a revistei “Dacia Literara”.In primul nr al revistei Mihail Kogolniceanu v-a semna un articol –“Introductie” in care v-a enumera princ trasaturi ale romantismului romanesc:
1.pers. romantic este luat din toate mediile sociale fiind un personaj exceptional care actioneaza in situatii exceptionale
2.conflictul interior al pers romantic este intre ratiune si pasiune iesind triumfatoare pasiunea
3.romanticii pun accent pe anti-teza prezentand diverse opozitii precum inger-demon om de geniu-om obisnuit etc.
4.temele prferate sunt natura si iubirea meditatia filozofica asupra vietii si a mortii conditia dramatic a omului de geniu iar printer motivele literare utilizate intalnim visul,luna,luceafrul,padurea,suferinta,singuratatea.etc
5.textele literare romantic vor avea ca sursa de inspiratie istoria nationala folclorul si traditiile romanesti frumusetile si bogatiile patriei
Reprezentanti ai romantimului:
-Lamartine-fr;Grigore Alecsandrescu;Costache Negruzzi;V.Alecsandri;Alecu Ruso;Mihai Eminescu
Prima scriere romaneasca ce respecta in totalitate principiile romantismului romanesc si ale celui European este nuvela”Alexandru Lapusneanu”de Costache Negruzzi publicata in primul nr al revistei “Dacia Literara”
Teme si motive literare in creatia lui M.Eminescu
“M.Eminescu a fost considerat ultimul mare romantic European”-G.Calinescu
“om altimpului modern”-Maiorescu
“Intaiul care a vb cu D-zeu romaneste si D-zeu l-a inteles”-Nicolae Dibija
Universul poetic Eminescian este greu de explorat si de sistematizat asa a afirmat G.Calinescu,poezia isi are universal ei asa cum un continent isi are flora si fauna lui.Izvoarele de inspiratie ale poetului au fost variate:mitologia,poporul si ist nationala,filosofia Indiana sic ea a grecilor antici poezia si filozofia europeanba in special cea germane:”Schopenhauer””Novalis””Henrich van Ofterdingen”
Marile teme ale creatiei Eminesciene sunt:-timpul;-cosmosul’-istoria;-conditia omului de geniu;
Ele sunt dezvoltate printr-o serie de motive care accentueaza fantezia si sensibilitatea romantic a poetului:-lacul;-luna;-luceafrul-;teiul;-codrul;-visul;-noaptea;-ingerul;-demonul;-infinitul;-singuratetea;-haousl;-zborul intergalactic;
Eminescu a fost un organism complet el a concentrat in sine varstele omenirii si varstele omului.Emotiv si omaginativ,naiv si curios ca un copil el a fost in acelasi timp inarmat de cunostinte si culegator de idei ca un metafizician(Gorbel Ibraileanu)
miercuri, 12 mai 2010
Jocul ielelor
Jocul Ielelor
1)Geneza operei:
Drama a avut initial titlul ,, Jocul Ideilor’’ , ea este prima creatie dramaturgica a lui Camil Petrescu , si are ca punct de plecare o experienta de viata a autorului care povesteste urmatoarea intamplare ,, Intr-o sera de mai , intorcandu-se de la o bataie cu flori zareste o multime de fete tinere care adunau resturile florilor amestecate cu ziare in care se vorbea despre bataloa de la Verdun’’ ,,Intelegeam atunci ca lumea asta nu e cea mai buna cu putinta , in sambata aceea s-a desprins in mine insumi autorul dramatic si intr-o saptamana lucrand insetat zi si noapte am scris prima versiune din jocul ielelor care trebuia sa fie imperativul violent al dreptatii sociale si am pastrat mereu in titlu si in intertie apropierea jocul ielelor-jocul ideilor…
2)Tema si motivele. Drama are ca tema dorinta de a atinge absolutul intr-o lume materiala in care nu exista extreme ci doar mijloc.
Motivele principale care compun tema sunt:
motivul scrisorii care subliniaza importanta cuvantului scris ce poate fi folosit in diferite scopuri
motivul dreptatii absolute ai al dreptatii sociale care stabilesc limitele dintre cele 2 lumi
motivul actului sinucigas privit ca singura cale de eliberare din aceasta lume
motivul ielelor associate ideilor care porvoaca drama individului
Titlul dramei este o metafora care face trimitere la folclorul romanesc unde ielele sunt finite fabuloase care apar noaptea intr-un dans ca are capacitatea de a influenta trecerea timpului . Vederea lor e interzisa muritorilor de rand consecintele acesteia fiind fatale , cei care le vad mor sau innebunesc. In actiunea propriu-zisa a pieselor ielele sunt associate cu ideile absolute in care crede personajul principal asa cum autorul insusi va marturisi in motoul unui volum de versuri publicat mai tarziu .
3)Structura si compozitie . Piesa este structurata in 3 acte si are 12 scene indicatiile scenice ocupa un loc important in piesa ele fiind mai ample permitandu-I autorului sa intervina direct in actiune. Dincolo de aceasta structura clasica , drama cuprinde 2 planuri corespunzatoare a 2 lumi fiecare reprezentata de alte personaje. Primul plan este constituit de redarea artistic a realului infatisat de autor ca o lume saraca si mizera Celalalt plan este lumea ideilor in stare pura , lume ainterioara a lu Gelu Ruscanu in care ideile si sentimentele sunt concepute la modul absolute ,, O iubire care nu este eternal nu este nimic’’
4)Personaje:
Personajul principal este Gelu Ruscanu , directorul ziarului Dreptatea Sociala , el este tipul intelectului inadaptat in care salasluieste idea dreptatii absolute a unei lumi iluzorii in care ar trebui sa se gaseasca numai adevarul si dreptatea. Portretul fizic al personajului este construit de autor in mod direct in indicatiile scenice . ,,Gelu Ruscanu e un barbat in floare varstei de 27-28 de ani cu o frumusete mai curand faminina cu un soi de melancolie in privire chiar cand face acte de energie , are nervozitatea instabila a animalelor de rasa ‘’ Personajul apare astfel in ipoteza unui ganditor care se lasa atrsa de jocul ielelor si a carui luciditate trebuie explicate ca pe un act de constiinta principiul dupa care se ghideaza personajul pare a fi legat de notiunea de constiinta . Trasaturile morale reies indirect din faptele personajului dar si direct din ceea ce spun celelalte personaje .
Crezurile personajului sunt legate de conceptual de iubire absoluta dar si de datoria fata de adevar , astfel drama jocul ielelor este o drama de constiinta care impinge personajul principal spre sinucidere pentru ca asa sunt ielele , pedepses , nu le place sa fie vazute goale de muritori , jocul ielelor este un joc care face o victima.
1)Geneza operei:
Drama a avut initial titlul ,, Jocul Ideilor’’ , ea este prima creatie dramaturgica a lui Camil Petrescu , si are ca punct de plecare o experienta de viata a autorului care povesteste urmatoarea intamplare ,, Intr-o sera de mai , intorcandu-se de la o bataie cu flori zareste o multime de fete tinere care adunau resturile florilor amestecate cu ziare in care se vorbea despre bataloa de la Verdun’’ ,,Intelegeam atunci ca lumea asta nu e cea mai buna cu putinta , in sambata aceea s-a desprins in mine insumi autorul dramatic si intr-o saptamana lucrand insetat zi si noapte am scris prima versiune din jocul ielelor care trebuia sa fie imperativul violent al dreptatii sociale si am pastrat mereu in titlu si in intertie apropierea jocul ielelor-jocul ideilor…
2)Tema si motivele. Drama are ca tema dorinta de a atinge absolutul intr-o lume materiala in care nu exista extreme ci doar mijloc.
Motivele principale care compun tema sunt:
motivul scrisorii care subliniaza importanta cuvantului scris ce poate fi folosit in diferite scopuri
motivul dreptatii absolute ai al dreptatii sociale care stabilesc limitele dintre cele 2 lumi
motivul actului sinucigas privit ca singura cale de eliberare din aceasta lume
motivul ielelor associate ideilor care porvoaca drama individului
Titlul dramei este o metafora care face trimitere la folclorul romanesc unde ielele sunt finite fabuloase care apar noaptea intr-un dans ca are capacitatea de a influenta trecerea timpului . Vederea lor e interzisa muritorilor de rand consecintele acesteia fiind fatale , cei care le vad mor sau innebunesc. In actiunea propriu-zisa a pieselor ielele sunt associate cu ideile absolute in care crede personajul principal asa cum autorul insusi va marturisi in motoul unui volum de versuri publicat mai tarziu .
3)Structura si compozitie . Piesa este structurata in 3 acte si are 12 scene indicatiile scenice ocupa un loc important in piesa ele fiind mai ample permitandu-I autorului sa intervina direct in actiune. Dincolo de aceasta structura clasica , drama cuprinde 2 planuri corespunzatoare a 2 lumi fiecare reprezentata de alte personaje. Primul plan este constituit de redarea artistic a realului infatisat de autor ca o lume saraca si mizera Celalalt plan este lumea ideilor in stare pura , lume ainterioara a lu Gelu Ruscanu in care ideile si sentimentele sunt concepute la modul absolute ,, O iubire care nu este eternal nu este nimic’’
4)Personaje:
Personajul principal este Gelu Ruscanu , directorul ziarului Dreptatea Sociala , el este tipul intelectului inadaptat in care salasluieste idea dreptatii absolute a unei lumi iluzorii in care ar trebui sa se gaseasca numai adevarul si dreptatea. Portretul fizic al personajului este construit de autor in mod direct in indicatiile scenice . ,,Gelu Ruscanu e un barbat in floare varstei de 27-28 de ani cu o frumusete mai curand faminina cu un soi de melancolie in privire chiar cand face acte de energie , are nervozitatea instabila a animalelor de rasa ‘’ Personajul apare astfel in ipoteza unui ganditor care se lasa atrsa de jocul ielelor si a carui luciditate trebuie explicate ca pe un act de constiinta principiul dupa care se ghideaza personajul pare a fi legat de notiunea de constiinta . Trasaturile morale reies indirect din faptele personajului dar si direct din ceea ce spun celelalte personaje .
Crezurile personajului sunt legate de conceptual de iubire absoluta dar si de datoria fata de adevar , astfel drama jocul ielelor este o drama de constiinta care impinge personajul principal spre sinucidere pentru ca asa sunt ielele , pedepses , nu le place sa fie vazute goale de muritori , jocul ielelor este un joc care face o victima.
Maytrei
Maitreyi
Trasaturile romanului obiectiv:
- Relatarea se lace la persoana 1 prin intermediul personajului narrator din perspective auctoriala
- Este present in actiune personajul intellectual evidentiindu-se profundele sale trairi interioare si contradictiile sufletesti
- Modurile de expunere sunt naratiunea , dialogul si descrierea insa cel mai frecvent apare monologul interior
- Naratorul pune accent pe autenticitate facand corelatii cu realitatea incercand sa transmita cat mai verosimil intamplarile
- Catica reprezentanti ai romanului subiectiv:-Camil Petrescu si MIrcea eliade
Romanul Maitreyi este un roman modern subiectiv aparut in anul 1933 , facand parte din literature romana interbelica
In acelasi timp Maitreyi este un roman exotic si un roman al autenticitatii in care se imbina mai multe specii literare ca : jurnalul eseul si reportajull
GENEZA ROMANULUI:
-povestea de dragoste prezentata in roman are la baza calatoria pe care Mircea Eliade o face in India in 1928 cand merge sa studieze filozofia la universitatea din Calcutta cu celebrul professor Dasqupta : in timpul studiilor a cunoscut-o pe fiica profesorului Maitreyi si va consemna intr-un jurnal intamplarile din aceasta perioada ; experianta traita in India devine astfel punsctul de plecare al viitoarei creatii etice , creatie in care autorul va adduce in prim-plan mitul iubirii si motivul literar al cuplului
Titlul romanului este dat de numele eroinei care l-a fermecat
Tema operei se refera la iubirea dintre 2 personaje care apartin unor lumi si mentalitati diferite ; astfel personajele principale Allan si Maitreyi sunt simboluri ale unei opozitii prezente pe parcursul actiunii , opozitia Orinet –Occident
TRASATURI SPECIFICE ALE ROMANULUI
prin forma sa de jurnal si de confesiune romanul depaseste granitele subiectivitatii , de asemenea elemente de noutate aduse de Eliade sunt:
-alegerea unor personaje simboluri care nu se mai inscriu intr-un tipar
-inspitaria citadina si exotica
-alternarea confesiunii cu introspectia si retrospectia
-autenticitatea scrierii este marturisita de autor care afirma ,,orice se intampla in viata poate constitui un roman si in viata nu se intampla numai omoruri , casatorii sau adultere , se intampla ratari entuziasme , filozofii , morti sufletesti si aventuri fantastice , orice e viu se poate transforma in epic’’
granita dintre real si imaginar este stearsa , iar elementele artificial au fost indepartate , romanul prezinta o experienta reala , dar este totusi literature , acest lucru reiese din faptul ca numele unor personaje au foat modificate , iar finalul legaturii dintre cei 2 este usor modificat
perspectiva narativa se realizeaza din punctual de vedere al personajului masculine insa ea are o dubla ipostaza a trecutului si a prezentului , naratorul intervenind in text facand anumite adaugari , comantarii sau corectari ale unei idei anterioare
PERSONAJELE
actiunea romanului adduce in prim plan 2 personaje ce reprezinta doua lumi , doua continente si 2 tipuri de iubire : englezul Allan si bengaleza Maitreyi
Personajul feminine este inedit si ii apare la inceput eroului ca fiind urata ,, Mi se parea prea urata cu ochii ei prea mari si prea negri …… m-a izbit culoarea pielii , mata , bruna , de un brun manaiintalnit pana atunci , parca de lut si de ceara’’
Aceasta prima impresie raportata la frumusetea europeana se va modifica pe parcurs in casa inginerului Narendra Sen
Allan va descoperi miracolul fameii Indiene , Maitreyi devenind senzuala , tulburatoare , plina de contradictii , misterioasa , inteligenta ,,Nu izbuteam sa inteleg ce taina ascunde faptura aceasta in miscarile ei noi de matase in zambetul timid’’
Iubirea dintre cei 2 evolueaza si va culmina cu logodna celor 2 oficiata ca o casatorie simbolica in fata cerului si a pamantului considerate cele 2 axe ale existentei
Prin statutul ei Maitreyi este o sacrificata pe altarul iubirii ea infruntand prejudecatile familiei si ale societatii din care face parte , este personajul feminine credincios unei singure iubiri pt. care va comite gestul final daruindu-se vanzatorului de fructe.Allan este tipl occidentalului dataset , intellectual care isi traisete viata bucurandu-se de placerile ei efemere . Intalnirea lui cu Maitreyi ii zdruncina convingerile , iubirea declansandu-se cu repeziciune .Va fi cucerit de farmecul fetei , de inteligenta si profunzimea ei va ramana pana la sfarsit lucid in relatia de iubuire afirmand ,, Ma tulbura , ma fascineaza , dar nu sutn indragostit .Ma amuz numai.’’
Logodna lor , dar si promisiunea fetei ca se vor intalni in alta viata ni ii schimba perceptia despre iubire , ramanand cu aceeasi incertitudine pe care a manifestat-o de-a lungul relatiei ,, de ce ma implora s-o uit , sa s-o intalnesc intr-o viata viitoare , ce-mi pasa mie de viata viitoare si de toti zeii ei’’
Stil si limbaj artistic: Mircea eliade este in innovator al limbajului artistic , textul fiind presarat cu termini si expresii specific civilizatiei Indiene: sari , Karma , huka ;
Trasaturile romanului obiectiv:
- Relatarea se lace la persoana 1 prin intermediul personajului narrator din perspective auctoriala
- Este present in actiune personajul intellectual evidentiindu-se profundele sale trairi interioare si contradictiile sufletesti
- Modurile de expunere sunt naratiunea , dialogul si descrierea insa cel mai frecvent apare monologul interior
- Naratorul pune accent pe autenticitate facand corelatii cu realitatea incercand sa transmita cat mai verosimil intamplarile
- Catica reprezentanti ai romanului subiectiv:-Camil Petrescu si MIrcea eliade
Romanul Maitreyi este un roman modern subiectiv aparut in anul 1933 , facand parte din literature romana interbelica
In acelasi timp Maitreyi este un roman exotic si un roman al autenticitatii in care se imbina mai multe specii literare ca : jurnalul eseul si reportajull
GENEZA ROMANULUI:
-povestea de dragoste prezentata in roman are la baza calatoria pe care Mircea Eliade o face in India in 1928 cand merge sa studieze filozofia la universitatea din Calcutta cu celebrul professor Dasqupta : in timpul studiilor a cunoscut-o pe fiica profesorului Maitreyi si va consemna intr-un jurnal intamplarile din aceasta perioada ; experianta traita in India devine astfel punsctul de plecare al viitoarei creatii etice , creatie in care autorul va adduce in prim-plan mitul iubirii si motivul literar al cuplului
Titlul romanului este dat de numele eroinei care l-a fermecat
Tema operei se refera la iubirea dintre 2 personaje care apartin unor lumi si mentalitati diferite ; astfel personajele principale Allan si Maitreyi sunt simboluri ale unei opozitii prezente pe parcursul actiunii , opozitia Orinet –Occident
TRASATURI SPECIFICE ALE ROMANULUI
prin forma sa de jurnal si de confesiune romanul depaseste granitele subiectivitatii , de asemenea elemente de noutate aduse de Eliade sunt:
-alegerea unor personaje simboluri care nu se mai inscriu intr-un tipar
-inspitaria citadina si exotica
-alternarea confesiunii cu introspectia si retrospectia
-autenticitatea scrierii este marturisita de autor care afirma ,,orice se intampla in viata poate constitui un roman si in viata nu se intampla numai omoruri , casatorii sau adultere , se intampla ratari entuziasme , filozofii , morti sufletesti si aventuri fantastice , orice e viu se poate transforma in epic’’
granita dintre real si imaginar este stearsa , iar elementele artificial au fost indepartate , romanul prezinta o experienta reala , dar este totusi literature , acest lucru reiese din faptul ca numele unor personaje au foat modificate , iar finalul legaturii dintre cei 2 este usor modificat
perspectiva narativa se realizeaza din punctual de vedere al personajului masculine insa ea are o dubla ipostaza a trecutului si a prezentului , naratorul intervenind in text facand anumite adaugari , comantarii sau corectari ale unei idei anterioare
PERSONAJELE
actiunea romanului adduce in prim plan 2 personaje ce reprezinta doua lumi , doua continente si 2 tipuri de iubire : englezul Allan si bengaleza Maitreyi
Personajul feminine este inedit si ii apare la inceput eroului ca fiind urata ,, Mi se parea prea urata cu ochii ei prea mari si prea negri …… m-a izbit culoarea pielii , mata , bruna , de un brun manaiintalnit pana atunci , parca de lut si de ceara’’
Aceasta prima impresie raportata la frumusetea europeana se va modifica pe parcurs in casa inginerului Narendra Sen
Allan va descoperi miracolul fameii Indiene , Maitreyi devenind senzuala , tulburatoare , plina de contradictii , misterioasa , inteligenta ,,Nu izbuteam sa inteleg ce taina ascunde faptura aceasta in miscarile ei noi de matase in zambetul timid’’
Iubirea dintre cei 2 evolueaza si va culmina cu logodna celor 2 oficiata ca o casatorie simbolica in fata cerului si a pamantului considerate cele 2 axe ale existentei
Prin statutul ei Maitreyi este o sacrificata pe altarul iubirii ea infruntand prejudecatile familiei si ale societatii din care face parte , este personajul feminine credincios unei singure iubiri pt. care va comite gestul final daruindu-se vanzatorului de fructe.Allan este tipl occidentalului dataset , intellectual care isi traisete viata bucurandu-se de placerile ei efemere . Intalnirea lui cu Maitreyi ii zdruncina convingerile , iubirea declansandu-se cu repeziciune .Va fi cucerit de farmecul fetei , de inteligenta si profunzimea ei va ramana pana la sfarsit lucid in relatia de iubuire afirmand ,, Ma tulbura , ma fascineaza , dar nu sutn indragostit .Ma amuz numai.’’
Logodna lor , dar si promisiunea fetei ca se vor intalni in alta viata ni ii schimba perceptia despre iubire , ramanand cu aceeasi incertitudine pe care a manifestat-o de-a lungul relatiei ,, de ce ma implora s-o uit , sa s-o intalnesc intr-o viata viitoare , ce-mi pasa mie de viata viitoare si de toti zeii ei’’
Stil si limbaj artistic: Mircea eliade este in innovator al limbajului artistic , textul fiind presarat cu termini si expresii specific civilizatiei Indiene: sari , Karma , huka ;
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
